La Bucharest Tech Week m-am întâlnit și cu cei din echipa Robochallenge și cu ocazia asta am realizat nu am discutat niciodată cu ei până acum. Robochallange a pornit inițial ca un concurs între pasionații de robotică din Facultatea de Eletronică. Doi ani mai târziu au introdus proba de robot-sumo, probă în care un robot autonom trebuie să-și împingă adversarul în afara ringului. Acum concursul a căpătat notorietate internațională.
La stand erau două echipe, Flex și EVO Robotics, ambii cu roboții lor. Cred că am vorbit peste jumătate de oră cu ei și mă gândeam că poate vreți să vedeți cum arată un robot vicecampion mondial. Iată-l:
Îl cheamă Wolf și un membru al echipei mi-a spus că a costat în jur de 12.000 €. Pare banal, dar în realitate este foarte complex. Luptele durează 2-3 secunde, timp în care robotul trebuie să intercepteze adversarul și să se gândească rapid ce tehnică va folosi pentru a-l doborî. La Robochallenge am văzut roboți care îsi iau avânt de la marginea ringului pentru a lovi adversaul cu putere sau roboți care se apropie și împing ușor, ca un buldozer. Așa arată ringul:
Wolf are tot felul de chestii făcute pe comandă. De exemplu cele patru motoare supraalimentate sau roțile pe care membrii echipei le primesc de la un nene care lucrează la o vulcanizare. Şi bateriile costă mult, mi-au povestit că le-au crăpat câteva înainte de concursul din Japonia. Deh, ingineri de-ai mei. S-ar gândi la orice, numai la diferența dintre standardul european și cel japonez al prizelor.
Iată-l și pe Bonfire, al celor de la EVO Robotics:
Costă ceva mai puțin, 7-8000 de euro, dar este campion european și a ieșit și pe locul 3 în Japonia dacă nu mă înșel. Lama din față este din oțel japonez iar sub el are magneți de 12 kgf.
Partea nasoală este că toată distracția costă. Echipele au câțiva sponsori, dar în mare parte se cam autofinanțează. Pe lângă piesele pe care le investești în roboți, mai costă și deplasările. Acum se gândeau la care competiții să participe și la care nu. Biletele până în Japonia costă vreo 700-800 € de persoană. Sper să-și găsească sponsori la timp.
Dar până la urmă așa ajungi să deosebești oamenii pasionați de cei normali. Cei normali ar spune că este o risipă de timp și de bani. În schimb cei pasionați preferă să tacă și să câștige concursuri internaționale. Doar așa, ca să avem și noi cu ce să ne mândrim între japonezi.
Discover more from revoblog.ro
Subscribe to get the latest posts sent to your email.
Nu mai exista limita de 3kg la sumo?
Ba da, tot la 3 kg a rămas. Şi parcă 20 x 20 x 20 cm.