Naxos este o insulă bine poziționată pentru excursii cu feribotul pe alte insulițe din jur. Și dacă tot am fost atât de aproape, am zis să nu ratăm ocazia să vedem și Santorini.
Santorini este o insulă vulcanică și face parte dintr-un arhipelag circular. De fapt, în epoca de bronz tot arhipelagul forma o singură insulă mare, cu formă circulară. Însă în urma erupției, o parte însemnată din insula veche s-a scufundat și s-a împărțit în câteva insule, care sunt marginea calderei vulcanului. Santorini este cea mai mare dintre ele, cu forma unui croissant. Numele și l-a primit în perioada Imperiului Roman și vine de la cel al unei catedrale de pe insulă: Santa Irini.
Drumul cu feribotul a durat aproximativ 3 ore. Apoi de la feribot până la primul oraș am fost preluați de un autocar cu tot cu ghid și am mai făcut un drum de 1 oră până la primul orășel.
Oia
Este cea mai veche așezare de pe insulă, și dacă ați văzut vreodată o poză din Santorini, sunt 99% șanse ca Oia să fi fost în poză.
Problema este că la momentul prânzului când am ajuns noi, în parcare mai erau alte 50 de autocare pline cu turiști. Iar cel mai interesant loc din Oia este o străduță lată de 1.5 metri și lungă de 800 de metri. Restul așezării nu are puncte de interes.
În concluzie, toate persoanele din acele autocare se îngrămădeau în șir indian pe acea străduță. Este genul de loc unde dacă te oprești să faci o poză, se va face o coadă de 5-6 persoane în urma ta, care așteaptă același lucru. Dacă adaugi și faptul că totul în jur este de un alb imaculat iar tu ești chiar în bătaia soarelui, rezultă un oarecare disconfort care te împiedică să te bucuri de experiență.
Fira
După aproximativ o oră în Oia, am pornit cu autocarul către Fira, capitala insulei Santorini. Aici am stat vreo trei ore, iar situația a fost ceva mai plăcută. În linii mari, este la fel ca Oia. O străduță principală care oferă o privire splendidă către coastă, din vârful căreia poți vedea toate căsuțele albe cu tot cu piscinele aferente. Doar că aici am avut timp să stăm la un frappé #cumsecuvine și chiar am găsit o zonă în care nu erau trecători.
După ce am epuizat și cele trei ore aici, a mai urmat un drum de 30 de minute cu un alt autocar către feribot și apoi cursa de 3 ore până înapoi în Naxos. În total, vreo 8 ore pe drum, pentru 4 ore de vizitat.
În concluzie, Santorini merită vizitată măcar o dată, însă trebuie avut grijă, pentru că este ca un fel de Veneție a Greciei. Cred că cel mai ok pentru a te bucura de Santorini ar fi una sau două nopți de cazare. Mai ales că umblă vorba că apusurile din Santorini sunt superbe. Și bănuiesc că atunci se dispersează și valurile de turiști.
Discover more from revoblog.ro
Subscribe to get the latest posts sent to your email.