M-am uitat ieri integral (mă rog, aproape integral, mulțumesc, Voyo!) la meciul României cu Ucraina.
Înainte de partidă eram sceptic cu privire la un rezultat bun, pronosticul meu fiind un 2-1 pentru Ucraina. Au echipă mai valoroasă (400 milioane euro vs nici măcar 100 a noastră), au jucători la Real Madrid, Chelsea și Arsenal în timp ce noi avem la Tottenham, Parma și FCSB. Și în clasamentul FIFA sunt cotați mult mai sus decât România, iar acum veneau dintr-o campanie de calificări în care au făcut egal cu Germania și Italia și au bătut Polonia cu 2-1. Din punct de vedere teoretic, ei aveau prima șansă.
Pe teren însă s-a văzut ceva complet diferit. Ucrainenii au fost periculoși în prima repriză timp de vreo 20 de minute, însă fiecare atac al lor a venit la pachet cu un contra-atac foarte tăios al românilor. Mi s-a părut că românii ajungeau extrem de repede la poarta lor, iar aici au avut un merit important Burcă și Man.
Cam asta pare să fi fost strategia în general. Contra-atacuri rapide pe partea lui Mann. Însă pe lângă aceste contra-atacuri mi se pare că românilor nu le-a fost frică să pună mingea jos și să construiască cu calm. Nu au fost situații în care să pleznească mingea de frică doar s-o arunce cât mai departe. S-au găsit destul de bine pe teren, cam în majoritatea timpului. Ba chiar pe la final, când aveam deja 3-0, au fost și câteva devieri de finețe care și-au găsit destinatarul.
Toate cele trei goluri au fost meritate. Primul a fost pe fondul unei semi-bâlbe a defensivei ucrainenilor, dar nu ceva major care nu ar fi putut fi reparat.
A fost un meci frumos, în care ambele echipe au jucat frumos. Cel mai frumos meci al grupei chiar. Fără mârlănii, fără trageri de timp (prea mari), fără faulturi urâte, fără capete spate. Cu siguranță a fost un meci mai bun decât meciurile Belgiei sau Franței. Felicitări și ucrainenilor că au dat dovadă de fair play!
Tradițional, România nu prea a făcut performanță vreodată la EURO. Victoria de ieri este doar a doua victorie din istoria participărilor noastre la EURO, după un 3-2 cu Anglia.
Ce vreau să spun este că de data aceasta chiar este un rezultat istoric care merită sărbătorit. Practic au reușit la EURO o performanță mai bună decât cea a Generației de Aur. Echipa care a intrat pe teren merită aplauzele noastre, la fel și antrenorul, la fel și suporterii care au fost pe Allianz Arena.
Asta nu garantează că vom spulbera adversarii în celelalte meciuri sau că vom ieși din grupe. D-asta zic că ar trebui să ne bucurăm acum cât de mult putem. Eu am pus aseară tricoul galben și am ieșit în centrul vechi la o bere cu băieții. A fost un sentiment frumos, să mai văd din când în când oameni îmbrăcați în tricoul Naționalei. Mi-ar plăcea să am mai des astfel de ocazii.
Motive de tristețe sunt multe, hai să ne bucurăm cât de mult putem de puținele motive de bucurie.
Hai România!
Ai reușit să vezi pe Voyo??? Ești mare norocos! O mizerie.
Man, man
Așa este, mulțumesc man! 😀
nimeni nu cred ca a crezut la asa rezultat insa uite ca minunile exista, speram pe viitor sa fie macar la fel 🙂