Aseară, o notificare de la Biziday mi-a adus aminte că încă mai există Liga 1 și parcă m-a transpus cu 5 ani în urmă. Citind acea notificare am realizat că nu am pierdut absolut nimic în acești ani în care nu m-am mai uitat la campionatul intern. Situația de acum este exact la fel ca acum 5 ani, serios.
Rivalitate mare și glumițe nesărate între Steaua și Dinamo. Bătălie pe viață și pe moarte, în timp ce o altă echipă, o revelație a sezonului, își vede de treabă. La final, lucrurile parcă sunt trase la indigo. Revelația câștigă campionatul, Steaua e pe locul 2, iar Becali spumegă, acuză arbitrajul și amenință că va face ceva. În tot acest timp Dinamo este pe undeva pe acolo, pe un loc cât să nu conteze neapărat.
După acest final maiestuos de campionat se va pune problema competițiilor europene. Revelația campionatului nu va face nimic în UCL pentru că va vinde până atunci majoritatea jucătorilor de bază. Pe de altă parte, Steaua va avea o prestație mulțumitoare până la un anumit punct, cât să dea tuturor speranțe. Dar apoi va gafa incredibil, arătând adevăratul nivel al fotbalului românesc și va îi va dezamăgi pe toți cei care își făceau speranțe, așa cum este normal.
Eu nu mă mai uit la Liga 1 pentru că am ajuns la concluzia că cel mai mare rău pentru fotbalul românesc este spectatorul căruia îi pasă de competiție. Poate că atunci nimeni nu se va mai uita la meciuri, vor înțelege că nu mai are rost să mimeze fotbalul, și vor încerca să construiască.
Bun, și acum că am terminat cu Liga 1, voi știați că aseară a fost și Eurovision? 🙂
Discover more from revoblog.ro
Subscribe to get the latest posts sent to your email.
De Eurovision nu m-am sinchisit dar am urmărit meciul lui Halep.
Pentru mine Eurovizion nu mai există de mai mult de 5 ani, nu a fost și nici nu va fi o atracție, pentru că numai din ce-am văzt melodia cîștigătoare, mi-am dat sama că e varză. Prefer oricînd un meci de tenis de cîmp, formula unu (dar și aia se cam duce la vale), icarii moderni ai săriturilor cu schiurile sau snooker, o, și da, Turul Franței, în special pentru comentarii. De fotbal numaid e bine, ca să zic așa, vorba poetului, doar că futbolul de la noi nu mai e ceo fo odat, este atît de anemic că mi se face rău numa cînd mă uit ce jucători amețiți au pretenția că aleargă cu mingea. Iar golurile, golurile sînt doar goluri de vînturi…
Să le mulțumim celor 2 fitofagi, nașul și mitică – artizanii distrugerii fotbalului românesc. Au încurajat și au permis mișmașurile, ridicându-le la nivel de artă. Plm..