Știu de God Of War de când aveam 15 ani și-mi doream un PS2. Nu am mai apucat să joc vechea serie, însă am jucat un pic din noul God Of War înainte de lansarea oficială de pe 20 aprilie. Pot să spun că este genul de joc pentru care merită să îți cumperi Play Station.
Să vă povestesc un pic despre ce este vorba (fără spoilere). În prima serie, acțiunea se învârte în jurul mitologiei grecești. Eroul principal, Kratos, este un războinic spartan care primește sarcina de a-l omorâ pe Ares și pe fostul lui mentor, care l-a păcălit să-și omoare soția și fiica. După ce află că este semi-zeu și omoară toții zeii din Olimp, în seria nouă, Kratos își face intrarea în mitologia nordică, alături de fiul său, Atreus.
Jocul debutează când cei doi pregătesc ritualul de incinerare al mamei copilului, care nu se știe exact de ce a murit. Apoi pornesc într-un quest, forțați de împrejurări. Prima oră de gameplay este o combinație între quest-uri și tutorial. Înveți să faci diverse mișcări, să parezi lovituri cu scutul și să manevrezi toporul.
Îmi place foarte mult modul în care este construită personalitatea lui Kratos. Voce groasă, ursuză, replici scurte și dure uneori.
Toporul, botezat Leviathan Axe, poate fi folosit pentru melee, sau poate fi aruncat în adversari. Mi-a plăcut că poți omorî adversarii și dacă îi atingi cu toporul atunci când îl chemi înapoi (așa cum făcea Thor cu ciocanul). La fel de bine poți să îi lovești și cu scutul.
Pe parcurs apar tot felul de adversari, fiecare cu specificul lor. Unii nu pot fi omorâți decât în luptă corp la corp, alții sunt prea rapizi pentru a arunca toporul spre ei. În tot acest timp ești asistat de Atreus cu un arc ale căror săgeți pe care le mai poți folosi din când în când pentru a omorî sau distrage atenția adversarilor. Mi-a plăcut totuși că în lupte nu trebuie să ai și grija lui Atreus.
God Of War este per total foarte ofertant din punctul de vedere al acțiunilor. Se poate face upgrade la armuri, arme și skill-uri pentru ambele personaje. Sunt tot felul de side-quest-uri, povești și obstacole pentru care trebuie să-ți pui mintea la contribuție.
Îmi place jocul și cred că din liceu nu cred că m-am mai grăbit să ajung acasă pentru un joc video. Este printre puținele din ultimii ani care m-au captivat de când am apăsat play. Are o poveste foarte bună, e destul de liniar încât să ai în continuu parte de acțiune, replicile personajelor sunt savuroase și are și destul de mult gore.
Eu l-am primit de la PlayStation România. Dacă vreți să-l jucați, se lansează oficial pe 20 aprilie. Însă îl găsiți deja disponibil la precomandă:
Discover more from revoblog.ro
Subscribe to get the latest posts sent to your email.