Nu puteam sa stam departe de un local care promite sa invie atmosfera anilor ’50, asa ca duminica trecuta am fost pe la Gambino’s, un loc de langa Piața Rosetti, pe Str. Vasile Lascar nr. 24 mai exact.
Ambianta este capitolul la care localul exceleaza. Nu s-a uitat nimeni urat la noi cand am intrat desi nu eram de-ai
casei. Ne-a preluat una dintre cele 2 fete cu palarie si ne-a dus la masa noastra de “nefumatori”. Cam bland termenul avand in vedere ca localul are o singura camera. Deci nu prea se pune vorba de spatii separate pentru fumatori si nefumatori. Pacat, macar de s-ar fi fumat trabucuri nu m-as fi suparat. Decorul este foarte placut si este format din orice aduce aminte de perdioada anilor ’50 din America (poze cu gangsteri, ziare, afise, dartboards, masinute de epoca si chiar dolari in zona unde am stat noi). La toaleta este extrem de curat insa WC-ul pentru mafioti (asa scria pe usa) este cam claustrofobic in comparatie cu cel pentru dame. Desi are locuri putine (pana in 10 mese) localul nu a fost vreodata plin ochi cat timp am stat noi iar inainte sa plecam mai era doar o masa ocupata de niste gangsteri de bucuresti cu ceafa lata care se uitau la meciul de la tv( in liniste, ce-i drept). Fundalul muzical a fost tot in ton cu timpul insa la un moment dat s-a schimbat un pic in ceva electronic, care nu stiu ce cauta acolo.
Fata care a avut grija de noi a fost foarte de treaba. Ne-a prevenit inca de cand ne-am asezat la masa ca pizza o sa dureze un pic mai mult ptr. ca au o oferta la delivery. Si-a cerut scuze ca dureaza atat dupa ce ne-a adus cafeaua si si-a mai cerut scuze o data cand a venit cu pizza. Ne-a consiliat in alegerea pizzei, a fost de acord sa faca un capucino cu mai mult lapte pentru hiperactivul din mine, a oprit aerul conditionat atunci i-am spus ca ne e cam frig, ne-a recomandat clatitele cu ciocolata, nuci si scortisoara si chiar s-a oferit sa ne puna la pachet ce a mai ramas dintr-o portie: “Dar de ce nu mai mancati ? Nu v-au placut ? Sa stiti ca eu le-am facut. Sa ma las de meserie ? Vi le pun la pachet!”. Asta dupa ce in prealabil ne-a mai dat un ragaz vazand ca nu prea mai avem loc pentru desert.
Mancarea a fost buna si portiile mari, pizza mea Paesana mi s-a parut un pic cam fada, parca nu avea ceva care sa o lege, ori din cauza ardeiului gras care nu-mi place ori din cauza ca nu am comandat sos la ea insa cea Capriciosa a fost foarte ok. La cei 32 de cm ai sai este destul de mare ca sa ma sature chiar si pe mine. Capucino a fost bun si a venit la pachet cu un paharel mic de apa (de la robinet) cu care nu am stiut ce sa fac. Am intrebat-o pe chelnerita si mi-a zis ca pot sa-l beau. Nu am mai intalnit chestia asta pe undeva dar e a 3-a oara cand comand o cafea in viata mea. Cele 2 clatite cu ciocolata, scortisoara si nuci au fost destul de mari si cu ciocolata din plin. Au mai troznit un pic nucile dar mi-au placut.
Preturile mi s-au parut foarte bune, singurul motiv pentru care a fost prohibitie la alcool a fost pentru ca am venit cu masina. Din ce imi aduc aminte la 1 saptamana de cand am fost, 18 lei pentru pizza de 32 cm, 11.5 lei pentru capucino& clatite, 6 lei pentru un suc (la 0,5 nu la 250ml ca in alte parti). Mai gasiti ceva orientativ si pe site, insa la fata locului sunt mult mai multe sortimente pentru orice si am impresia ca unele preturi nu prea coincid.
In concluzie ne-a placut foarte mult, la capitolul mancare totul a fost in limite normale insa ambianta, servirea si originalitatea au facut diferenta. Cu siguranta o sa mai cautam motiv sa ne intoarcem in anii ’50. Singurul lucru pe care il regret este ca am uitat acasa palaria si pe tommy.
Mai multe despre ambianta pe site-ul anapoda de aici. Merita ceva mai gangsta.
Discover more from revoblog.ro
Subscribe to get the latest posts sent to your email.