Tron este un film SF din 1982 cu Jeff Bridges. Jeff Bridges juca rolul unui programator care este absorbit (la propriu) de un software din interiorul unui computer, iar în acea lume (software) interacționează cu diverse programe în încercarea de a evada. Tron a rămas în istoria filmelor americane pentru faptul că a fost unul dintre primele filme care a folosit CGI la greu. La momentul lui probabil că a fost revoluționar. Privit acum este… așa cum v-ați imagina: cam penibil.
Douăzeci și opt de ani mai târziu, adică în 2010, a apărut și continuarea filmului – Tron: Legacy. Pe acesta l-am văzut și eu și mi-a rămas în memorie din două motive. În primul rând, pentru că a fost primul film pe care l-am văzut la recent lansat-ul IMAX din România. Pentru că a fost filmat direct cu camere IMAX și pentru că era genul de film care se pretează pentru o astfel de vizionare, a fost destul de plăcut vizual și pe alocuri intens. Altfel, filmul n-a fost vreo mare capodoperă. Fiul lui Kevin Flynn (Jeff Bridges) reușește și el cumva să se teleporteze în acea lume și luptă alături de taică-su pentru a evada. Mai țin minte din film doar că fi-su călărea un Ducati Sport 1000, care mi-a rămas pe retină.
Al doilea motiv pentru care am ținut minte filmul este soundtrack-ul, care a fost produs de Daft Punk și așa cum era de așteptat, a fost glorios. Cel puțin pentru cei cărora le place synthwave. De exemplu am rămas după film cu două piese pe care le ascult și acum:
În altă ordine de idei, îmi aduc aminte că am fost super impresionat atunci de IMAX și mi se părea că am atins tehnologiei 🙂 Nu îmi vine să cred că au trecut 15 ani de atunci și că acum apare un nou Tron (cu soundtrack de la Nine Inch Nails de data aceasta):
De asemenea, nu-mi vine să cred că Nine Inch Nails cântă de 37 de ani 🙂 Și dacă tot e să ne ducem pe acest rabbit hole, Atticus Ross a produs una dintre melodiile mele preferate din alt film SF.
Discover more from revoblog.ro
Subscribe to get the latest posts sent to your email.