Ce faci când pierzi cheia de la mașină? O poveste bazată pe fapte reale

La începutul lunii, chiar în prima zi din an cu ninsoare serioasă, eu veneam spre serviciu. Am parcat mașina, m-am dat din calea utilajului de deszăpezire și am intrat în clădire. În lift am văzut două apeluri nepreluate de la colegi, și când am ajuns sus i-am întrebat care-i baiul.

“Băi, ne uitam pe geam cum veneai spre clădire și am văzut că ți-a căzut ceva pe zăpadă. Dar vezi că a căzut fix în fața excavatorului care lua zăpada.”. M-am panicat un pic crezând că este vreunul din telefoane, dar m-am liniștit când am văzut că sunt amândouă în regulă. Apoi m-am gândit la mănuși. Şi ele erau în buzunar. Mă liniștesc știind că altceva important nu prea mai aveam la mine. Şi apoi îmi bag mâinile în buzunare. Nu mai era cheia de la mașină.

Panică! Am căutat-o bine să nu fie prin ghiozdan și am fugit jos alături de un coleg. Nu trecuseră mai mult de 5 minute de la întâmplare, așa că ar fi trebuit să fie ok. Şi acum imaginați-vă o scenă ca într-un film de comedie, care probabil ar fi fost amuzantă dacă nu s-ar fi întâmplat pe pielea mea:

Eu veneam spre clădire, excavatorul venea spre mine, răzuind zăpada de pe jos cu cupa. Eu mă dau din fața excavatorului, îmi cade cheia, ăla o ia în cupă, mai merge vreo 10 metri, întoarce, și basculează într-un morman toată zăpada. Cheia mea era aici:

Era un morman de aproape 2 metri. Până am coborât eu, a avut timp să mai pună 5-6 cupe de zăpadă deasupra. Când mai aveți vreodată o zi proastă, să vă gândiți totuși la această întâmplare. Am luat o lopată de la un paznic și m-am apucat să dau lopeți în stânga și-n dreapta, mai mult ca să fiu cu inima împăcată că am încercat. Bineînțeles, între timp excavatorul mă claxona din spate, că îl țineam din treabă și aparent doar acolo putea să pună zăpada, din tot Universul ăsta. Am renunțat și m-am dus la recepție, să anunț că am pierdut o cheie, și să le las un număr de telefon, poate-poate.

Muream de ciudă. Să piezi ceva, să știi aproximativ unde se află, dar să nu fii în stare să faci nimic. Pentru mine e cel mai crunt să rătăcesc ceva. Aș fi preferat să-mi explodeze cheia în mână.

Între timp am început să mă interesez cum și unde aș putea să fac o copie după cheie auto cu CIP. Aici vine partea educativă a postării, dacă aveți vreodată problema asta, m-am interesat eu deja.

Ce soluții sunt când pierzi cheia de la mașină?

1) Cel mai ieftin se poate face la Bricostore. Dacă încă mai sunt valabile prețurile de aici, o copie ar costa 180 lei. Doar că eu am pierdut cheia principală, care acționea și ca telecomandă pentru închiderea centralizată. Copia nu ar fi deschis ușile. Soluția ar fi fost să mai adaug încă un modul de închidere centralizată, adică încă 200 lei.

2) Cu tot cu telecomandă, s-ar fi putut face aici. Costa mai mult decât la Brico iar băiatul de la telefon mi-a zis că pentru Duster e posibil să poată face să meargă și închiderea centralizată însă la fel de bine e posibil să nu. Majoritatea mi-au zis din start că nu se poate și cu închidere. Mașină franțuzească, ce să-i faci.

3) Soluția oficială și cea mai scumpă ar fi la reprezentanță. Se comandă cheie direct la uzina din Franță și durează 3 săptămâni până ajunge în țară. Se programează cheia nouă pentru a fi recunoscută de închiderea centralizată iar cea veche “se uită”. Cel care ar găsi-o pe cea pierdută ar putea să deschidă mașina, dar nu ar putea s-o pornească, din cauza cip-ului imobilizator. La Dacoserv costa ~ 470 lei + manoperă, însă nu știau s-o facă decât dacă le duci codul APV al cheii (la noi nu era trecut în cartea tehnică). La Meridian puteau s-o facă doar după seria de șasiu. Am cerut și la ei un deviz, mi-a stat inima:

Zece lei un șurub, fratele meu. Zici că-i șurub de la mașinăria Enigma cu care au câștigat Aliații al doilea război mondial. Iar insertul ăla metalic (cheia propriu-zisă) ar fi costat 10 lei să-l copiezi la orice atelier de copiat chei. Doar că ar fi fost o problemă dacă aș fi ales oricare dintre primele două variante. În caz de furt al mașinii, CASCO te pune să prezinți ambele chei originale, ca să știți. Dacă nu le ai, nu te despăgubesc. Așa că ar cam fi de ales varianta cu cheia de la reprezentanță.

Înapoi la poveste

Cred că nu mai este nevoie să spun cât de neputincios mă simțeam când treceam în fiecare zi pe lângă mormanul ăla de zăpadă. După primul val de zăpadă a urmat o perioadă mai caldă, așa că începuse să se topească ușor-ușor. Mi-ar recăpătat speranțele, am căutat chiar și pe un forum să închiriez un detector de metale. Mormanul se înjumătățise și voiam să fac o încercare nouă. Plănuiam să iau o lopată și să mai scormonesc pe acolo. N-am mai apucat, a venit iar excavatorul și a mutat zăpada în altă parte. Game Over.

M-am resemnat în cele din urmă și într-o zi când eram liber am plecat către Dacoserv, să încerc să fac o cheie nouă. Mi-am zis totuși să trec și pe la recepție, să mai întreb o dată, ca să fiu sigur. Ce credeți că-mi zice fata de la recepție? “Credeam că nu mai vine nimeni după ea!” Şi scoate cheia dintr-un sertar. Ştiți cum făcea Gollum cu inelul? Exact așa am făcut și eu. Iat-o, plină de rugină:

Cumva colega ei nu i-a transmis vestea atunci când am anunțat eu, iar eu așteptam să fiu sunat, ca un pașă. Am fost atât de entuziasmat încât am luat-o și am fugit s-o încerc. Am uitat s-o întreb cine a adus-o și de când este la ei, dar sper să aflu astăzi, să-i dau o bere celui care și-a făcut timp să o lase acolo după ce a găsit-o.

Ce faci ca să nu (mai) pierzi cheia la mașină?

În primul rând ai putea să nu fii așa căscat ca mine. Când am ieșit atunci din mașină aveam prea multe lucruri în mâini. Telefoanele, ghiozdanul, mănușile, iar cheia o țineam prin mănușă. Mănușa era groasă și eu n-am simțit când a căzut. Pe jos era zăpadă iar brelocul era din cauciuc, așa că nici măcar n-a zdrăngănit ca s-o aud.

Sau metoda mai inginerească, mi-am comandat deja câteva brelocuri d-astea. Nu știu cât de bine funcționează, dar la 30 lei per bucată sunt dispus să aflu pe propria piele.

Urmărește Revoblog.ro și pe Google News

Share pe Facebook