Dacă încă nu v-ați dat seama până acum, trăim epoca de aur a internetului. Însă tare mă tem ca nu cumva să le povestim cu nostalgie copiilor noștri despre aceste vremuri, în timp ce ei vor asculta uluiți și vor întreba: “cum, adică atunci puteai să descarci chiar orice?”
Poate că sunt panicard însă mi se pare că în ultimii ani se încearcă din ce în ce mai serios să se schimbe modul în care internetul funcționează. În fiecare an mai apare câte o găselniță îmbrăcată în cuvinte frumoase. Au fost pe rând SOPA și PIPA, iar acum au apărut discuții în jurul net neutrality. Discuții care au potențialul de a transforma internetul în ceea ce a ajuns televiziunea acum.
Cum au apărut discuțiile recente în jurul net neutrality?
La un moment dat, în America, serviciul de video on demand al celor de la Netflix a început să ia avânt considerabil. Şi care este următorul pas atunci când poți vedea aproape orice film la orice oră, fără a fi întrerupt de reclame? Să renunți la abonamentul la cablu.
Comcast, cel mai mare furnizor de servicii cablu și telecomunicații (RDS-ul lor) era afectat din două motive. O dată că pierdea banii pe abonamentele TV și apoi că scădea audiența posturilor NBC (deținute tot de ei). Așa că au decis să limiteze intenționat viteza de la Netflix către utilizatori.
În cele din urmă cei de la Netflix au acceptat să plătească o taxă de protecție către Comcast, iar viteza către serviciile lor a crescut cu 66% în perioada imediat următoare.
Ce este net neutrality de fapt?
Net neutrality este de fapt conceptul bun, prin care toate datele sunt tratate la fel pe internet. Ceea ce se dorește acum, renunțarea la net neutrality, ar presupune ca datele să fie filtrate (deep packet inspection) și prioritizate în funcție de traseul lor.
Ce ar însemna renunțarea la net neutrality?
“Experții” doresc să împartă traficul în două, ca pe șosea. O bandă care merge mai repede și una care merge mai încet. Şi acum se face prioritizare (QoS) însă routerele se uită doar la natura datelor (dacă sunt audio, video sau fișiere). Renunțarea la net neutrality ar presupune ca furnizorul de internet să vadă și către ce site-uri sau servicii se duc aceste date. Practic, ar putea să controleze ce site-uri se încarcă și ce site-uri nu.
Din puctul meu de vedere, e ca și cum Vodafone mi-ar asculta convorbirile și ar decide cu cine ar trebui să vorbesc și cu cine nu.
Care ar fi argumentele pentru a renunța?
Argumentele mi se par doar niște născociri. Cei mai amuzanți mi se par cei care susțin că în momentul de față nu este încurajată dezvoltarea rețelelor de viteză mai mare, cum ar fi cele pe fibră optică. Vă aduc aminte că americanii încă sunt în epoca de piatră, cu internet prin cablu. Ei săracii nu știu că se poate monta fibră optică și fără să renunți la net neutrality. Dar eu știu o țară cu deschidere la Marea Neagră care are fibră optică și Gigabit Ethernet la 40 de lei pe lună. Fără să renunțe la net neutrality.
Apoi ar mai fi cei care spun că nu s-ar crea o bandă înceată și una mai rapidă. Ci ar fi una rapidă și una și mai rapidă! Chestia asta pur și simplu mă face să vreau să mă lovesc cu o piatră peste față.
De ce mă sperie chestia asta?
Ok, de ce-mi bat capul cu prostia asta? Că doar e o dezbatere de la americani, drumul e lungă până acolo, e și un ocean la mijloc, n-are treabă cu noi.
Ba are. Pentru că după ce Obama s-a pronunțat în favoarea renunțării la neutralitate, s-a gândit și Angela Merkel că n-ar fi o ideea așa rea. Şi cum România face din U.E și Germania cam face legea pe acolo … e trist.
Dacă ai reușit să citești până aici ești un erou. Şi ar fi păcat să încheiem articolul într-o notă tristă. Așa că îți recomand să te uiți la ce are și John Oliver de spus. Omul își bate joc de partizanii anti neutralitate într-un mod diabolic.
[youtube=http://youtu.be/fpbOEoRrHyU&modestbranding=1&nologo=1&showinfo=0]
Discover more from revoblog.ro
Subscribe to get the latest posts sent to your email.