De săptămâna trecută și până acum am făcut curățenie pe hard disk-ul extern pe care țin toate pozele și fișierele de când am cumpărat primul PC și prima cameră foto (adică un Sony Ericsson k700i). Poze din liceu, de la majorate, din facultate și din city break-uri. Nu am avut niciodată timp să le sortez, așa că de fiecare dată când schimbam PC-ul sau laptopul le luam cu găleata și le puneam pe noul sistem. Așa am ajuns să am anumite fotografii și de 6-7 ori prin foldere diferite.
Am pornit lunea trecută cu 2 TB de date și acum am în jur de 1.3 TB. Ce am învățat după ce am pierdut 6 zile să trec prin zeci de mii de poze?
În primul rând, ideea unui folder de “dump” este foarte proastă. Adică un folder mare, denumit generic, să zicem “Foto cameră”. Încercați să categorisiți fotografiile în momentul în care le scoateți din cameră. Puneți-le măcar într-un folder relevant, de genul “Foto Concediu 2019”. Pierdeți 30 de secunde în plus când scoateți pozele, dar vă salvați foarte mult timp și bătaie de cap ulterior.
Dacă totuși le puneți pe toate într-un singur folder, așa cum făceam eu și nu vă recomand vouă să faceți, ar trebui măcar să le redenumiți. Nu le lăsați așa cum le scoate aparatul (ex: DSC0424), pentru că veți avea probleme cu cronologia atunci când camera ajunge la DSC9999 și apoi resetează counterul. O să ajungeți să aveți DSC0424 și DSC0424 (1), una lângă alta, din ani diferiți. Am pățit, nu-i frumos.
Eu acum mi-am organizat toate fotografiile în foldere de genul “an-lună-zi-titlu”. De exemplu “2011-07-10 City Break Munchen”. Dacă se întinde pe mai multe zile, pun în titlu doar prima zi. Dacă sunt poze din mai multe surse sau de la mai multe persoane, creez în interiorul folderului mare câte un alt folder cu numele sursei și le pun acolo și pe celelalte. Ideal ar fi să contopesc cele două surse, însă unele camere au ora setată greșit și atunci vor fi afișate decalat pozele din cele două surse.
Când transferați fotografiile între foldere, faceți-o cu CUT, nu cu COPY. Și când le-ați scos de pe cameră, ștergeți-le de pe cameră. Eu le lăsam în ambele părți pentru redundanță, însă din cauza asta am ajuns să am anumite poze de câte 6-7 ori. O dată pe cameră, o dată în folderul X, o dată în folderul Y, apoi luate folderele X și Y rapid cu Copy și mutate pe un alt hard disk.
Când dezarhivați fotografiile primite, ștergeți arhiva. Oricum .jpeg-urile ocupă același spațiu și arhivate și dezarhivate. Eu aveam multe poze în foldere cu nume corect și în arhive cu nume gen “transfer-25366”. Din cauza asta a trebuit să iau și arhivele la rând, să nu șterg ceva util.
Dacă tot vorbim de foldere și arhive, abțineți-vă de la denumiri de genul “new folder”, “folder 1”, “transfer”. Mai ales în cazul arhivelor, dacă toate au nume la fel, e foarte enervant să intri în fiecare în parte pentru a vedea câte o poză.
Și nu în ultimul rând, am bifat în Chrome “Ask where to save each file before downloading”, pentru că dacă o las debifată, ajung să creez o mizerie și în folderul de Downloads. Prefer să pierd 10 secunde în plus și să pun în momentul download-ului fiecare fișier în categoria sa.
Acum urmează să pun toate folderele frumos sortate în NAS (RAID 1) și să uploadez pozele cu city break-urile în Google Photos, ca să le putem vedea pe TV prin Chromecast. Me happy! 🙂
Discover more from revoblog.ro
Subscribe to get the latest posts sent to your email.
pentru ce tii RAID1 pe NAS? ai nevoie de high availability? RAID1 e folosit pentru mirroring, nu pentru backup
de exemplu daca stergi ceva din greseala, it’s gone!
recomand mai degraba o solutie de backup (un NAS in general vine cu niste software pentru asa ceva)
Nu cred că mi s-a întâmplat vreodată de când am PC să fi șters ceva important din greșeală. Am primit recent un NAS de la QNAP destul de mișto, îi voi face un review în curând pe blog. Am ales RAID 1 pentru că în caz că cedează un HDD, să pot pune altul în locul lui.
Te rog sa ne scrii si niste sfaturi/software freeware care sa gaseasca duplicate. Oare poate sa diferentieze fotografiile chiar daca au acelasi nume? Si eu am vreo 2TB de sortat.
Raid 1 pe un NAS dedicat este cea mai bună soluție, dacă se strică unul, pozele … rămân pe celălalt 🙂
Eu le sortez in functie de an/tara vizitata. 🙂
Daca tot le pui pe foldere pune-le nume la foldere ce incep cu data dupa formatul yymmdd ( gen azi e 200331 )
Asa in explorer sunt ordonate dupa data cand sunt sortate alfabetic. Eu asa fac cu proiectele clientilor si mi-e foarte usor sa ii gasesc (dupa data vin detalii precum numele exact al proiectului, iar in interiorul folderului cu acest nume de cod vin restul de date).
Si cum le-a scris el de ce e gresit? E acelasi lucru.
Workflow-ul meu e următorul:
1. transfer fotografiile de pe card pe SSD in Lighroom
2. le pastrez pe cele care imi plac si le editez
3. cand le export din Lightroom le redenumesc automat dupa YYYYM_event/location
4. le salvez pe HDD local, in NAS si pe Google Photos astfel incat sa am 3 back-upuri.
5. sterg pozele de pe card.
Ultimul sfat cu “Ask me where to save” e aur curat. O optiune banala pe care o ignoram (sau poate chiar o setam explicit ca ne gandim ca asa e mai bine) la instalarea browser-ului.
Stiu ca sunt programe care cauta fisiere duplicate dupa nume, dar si dupa continut. Din ce pare, te-ar fi scutit de o parte din pasii mentionati. Nu ai folosit?
Odata adaugate pe Google Photos, le vei pastra si local o copie? Cum te asiguri ca cele doua sunt sincronizate? Privacy te ingrijoreaza?
Ca să fiu sincer, nu am folosit un program de găsit duplicate pentru că inițial nu credeam că sunt așa de multe duplicate. Constatam dezastrul pe măsură ce mă duceam “further down the rabbit hole” 🙂 O să acum acum unul, că nu strică să-l ai pe PC.
Da, după ce le uploadez în Google Photos le las și pe HDD-ul extern și le transfer și pe NAS. Cu sincronizarea n-am găsit încă o soluție. Probabil că workflow-ul va fi că dacă modific ceva în HDD extern voi încerca să modific și în NAS și apoi re-upload în Google Photos. În privința privacy nu-mi fac griji. Nu sunt decât poze de familie. În ce mai rău caz poate să leak-uiască pe net o poză cu mine cu un zâmbet tâmp 🙂