Săptămâna trecută Alice a primit un pont de la cineva care spunea că a găsit roșii românești în piață. M-am lăsat greu dar m-a convins să mergem spunându-mi că după ce terminăm cumpărăturile, putem să mâncăm mici la Terasa Obor (ok, recunosc, de fapt eu am sugerat asta ca recompensă).
Am ajuns pe la 11.30, însă am pierdut încă vreo 30-40 minute căutând loc de parcare. La Veranda Mall era toată parcarea full, așa că paznicii ne-au sfătuiau să ocolim (nici la AFI nu am văzut așa ceva vreodată). În Kaufland-ul de lângă, jumătate din parcare era blocată pentru reamenajare, așa că nu am avut loc nici acolo. Am lăsat mașina pe o străduță la vreo 15 minute de mers pe jos, ceea ce după standardele de mers pe jos ale bucureștenilor înseamnă că am lăsat-o pe alt continent.
Piața Obor este într-adevăr destul de mare și din ce am văzut este împărțită “pe layere”. Cum vii dinspre Colentina, mai întâi sunt tarabele de afară, cu prețurile cele mai mici (să zicem… Normal Circle), tarabele din prima jumătate a halei (Golden Circle), iar mai în spate, spre strada Chiristigiilor, era un fel de VIP Lounge, cu prețurile cele mai mari.
Mi s-a părut mișto să văd la vânzătorii de la tarabe câteva principii de marketing aplicate în cel mai neaoș mod posibil:
- Storytelling – “Poftiți la cartofi, ca să fiți norocoși!“
- Reciprocitatea lui Cialdini – “Gustați din roșiile astea, să vedeți ce bune sunt!“
- Upselling – “E treișpe lei kilu’, vă pun de cinșpe, să fie rotund?“
- Cross-selling – “Patru lei două salate, vă dau și o ceapă, să facă cinci?“
La fața locului, ne-am adus aminte de unul dintre principalele dezavantaje ale piețelor. La supermarket ne putem plănui și optimiza cât mai bine traseul prin magazin, astfel încât să fim super eficienți. În piață trebuie să aplici la fața locului un algoritm de rutare cât mai eficient, și nici măcar nu-l poți perfecționa dacă te duci de mai multe ori, pentru că se schimbă mereu poziția tarabelor. Acum înțeleg cum se simte roboțelul de aspirare de fiecare dată când îi dau drumul.
cof
Prin piață m-au fascinat comentariile cumpărătorilor către oamenii de la tarabe. Sunt oameni care “știu ei mai bine” și care fără să fie întrebați, nu se pot abține să nu le arunce oamenilor de la tarabe câte o vorbă în fugă: “Cum să fie alea cireșe de la dumneavoastă din curte?! Aveți cireșe din Grecia în curte?!“, sau “Da, da! Se vede clar că alea-s roșii din Turcia! Sunt d-alea de plastic!“. Din nou, fără să fie întrebați, sau fără ca vânzătorii să încerce să le vândă ceva.
Am și cumpărat câte ceva, nu ne-am dus doar ca să facem studii sociologice. Roșiile de solar erau între 10 și 15 lei kg (erau și la 4-5 lei, dar n-am știut care-i faza cu ele, așa că nu le-am luat în calcul), castraveții 4-6 lei/kg, cartofii noi 4 lei/kg, salata 1.5-2 lei, morcovi 2-4 lei legătura, căpșunile 10-13 lei/kg, cireșele 20-25 lei bucata kg. În principiu am ales legumele mai puțin în funcție de preț și mai mult uitându-mă la înfățișarea și la mâinile oamenilor de la tarabă (sfat pe care-l știu de la mama!). Nu am cumpărat de la oameni care nu mi-au inspirat încredere sau de la oameni care nu păreau să se potrivească în peisaj. De exemplu la o tarabă era o tanti care avea unghii false. Ceva îmi spune că nu poți să cultivi pământul cu unghii false.
Din păcate n-a mai fost vorba de mici de la terasă. Înainte de ora 13 era coadă mai mare decât la moaștele Sfintei Parascheva. Am stat un pic cât să ne dumirim cât de încet avansează coada și apoi am plecat acasă. Mi s-a părut mișto că prin piață erau și cei de la USR/PLUS, care după ce au terminat de împărțit pliante, s-au așezat la coadă la mici. Dacă nici asta nu e dovadă că sunt oameni din popor, nu știu ce să zic 🙂
rhdr
În fine, am ajuns acasă și am gustat roșiile și căpșunile. Au fost bune la gust, la jumătatea drumului dintre cele fade din supermarketuri și cele super-gustoase din sezon. Dar de mers în Obor, nu cred că vom mai merge prea curând. Pare genul de chestie pe care o faci o dată, să vezi cum este, dar trebuie să uiți experiența ca să fii de acord s-o mai faci o dată.
Discover more from revoblog.ro
Subscribe to get the latest posts sent to your email.
fyi..exista o parcare subterana la piata. Noi acolo parcam de fiecare data (se intampla sa se mai aglomereze si acolo, dar in general am gasit loc acolo). Ca si repere, daca vii dinspre Veranda, in capatul pietei, faci dreapta si imediat dreapta. acolo e bariera; iei tichet de parcare si cauti loc la subteran.
Depinde de zi dar de obicei la obor trebuie să te duci la 8-9 dimineața dacă vrei să găsești ușor loc de parcare la subteran. Termini cumpărăturile până la 9.30 apoi iei micul dejun la terasa cu mici 😁 (been there, done that. Many times).
O combinație bună e să parchezi la Veranda, faci cumpărături la Carrefour apoi traversezi la Obor pentru legume și fructe.
Alt sfat: nu mai merge în weekend. E cel mai aglomerat, preturile ceva mai mari.
Am văzut și eu acea parcare pe Google Maps înainte să plec de acasă. Dar văzând aglomerația de la fața locului, am zis că nu am șanse să găsesc locuri acolo. Oricum, din ce spuneți mereu pare super aglomerată piața, data viitoare sigur nu mai mergem în week-end 🙂